Artistul fără artă / Arta fără artist

Artistul fără artă rămâne singur. Locul rămas gol se umple treptat cu nopţi nedormite, cărţi/filme din cele citite/văzute de prieteni, filosofări fără sens şi istorii neterminate. Ştiri cu crize cu refugiaţi, războaie interminabile, evaluări tehnologice. Jocuri de tenis/fotbal, conversaţii cu amici şi cunoştinţe, muncă. Plimbări lungi prin parcuri pline cu oameni de succes şi predicatori entuziaşti. Tonete cu îngheţatăşi terase. Tobogane şi leagăne pentru copii. Drumuri în afara oraşuluiieşiri la piscină, vizite de familie în care se discută subiecte variate. Reparaţii la maşină şi asigurări, amenzi. Cumpărături, salarii, carduri. Copii, şcoalăgrădiniţe, parcuri, certuri şiîmbrăţişări. Mese, bicicletă. Efort, odihnă după zile mai lungi de lucru. 

Arta fără artist nu se manifestă aproape deloc. Rămâne să apară sporadic în visele copiilor, fragmente de gânduri scurte în mintea unora. Trasee alternative pe pagini scrise, spații rămase goale în urma evacuărilor, magazine cu rafturi frumos aranjate. Semne alandala pe mâzgălelile elevilor sau studenților, dialoguri absurde la diverse emisiuni, scene nesoluționate din filmele noi de la cinema. Pasaje deocheate în reclamele din pauzele meciurilor, sunete variate. Fragmente din melodii tâmpite la radioul celui de jos ori la televizor în timpul unor vizite. Cărțile rămase necitite, proiecte noi nesoluţionate.